În 15 noiembrie 1942, Timișoara a inaugurat prima linie de troleibuze din România. Aceasta a fost pusă în funcțiune de către Intreprinderile Electromecanice Timișoara, care a trimis o telegramă către Ministerul Afacerilor Interne pentru a anunța publicul despre această noutate. Proiectul a fost coordonat de inginerul Corneliu Miklosi, directorul companiei de tramvaie din Timișoara în acea perioadă.
Primele troleibuze au fost fabricate de Fiat Marelli în Torino și au fost numite „filobuse”. Termenul „firobuz” a fost folosit doar la Timișoara și este o traducere directă a cuvântului italian „filobus”. Șapte troleibuze au fost livrate în iulie 1942, iar trei dintre ele au intrat în serviciul public în noiembrie.
Prima linie de troleibuze a fost proiectată de firma germană Brown-Bovery din Mennheim și a avut o lungime de 2,6 kilometri. Traseul a legat Gara de Nord și zona Iosefin de cartierul Lahovary – Elisabetin. Timpul de parcurgere al traseului era de nouă minute, iar frecvența dintre troleibuze era de șapte minute.
În timpul războiului, funcționarea troleibuzelor a fost suspendată între 1944 și 1947, din cauza bombardamentului Gării Domnița Elena de către forțele aeriene britanice. Circulația a fost reluată după două luni pe un traseu mai scurt, între Piața Lahovari și strada Enric Baader. Parcul de troleibuze s-a extins în 1949, odată cu livrarea a cinci troleibuze de fabricație sovietică.
În anul 1959, a apărut primul troleibuz proiectat și construit în România, de tip TV 2E. Între 1960 și 1995, în Timișoara au circulat doar troleibuze românești fabricate la București. Ulterior, parcul auto învechit a fost înlocuit cu troleibuze donate din Germania, Franța, Elveția și Austria.