Recenta evaluare pozitivă a modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) de către Consiliul Uniunii Europene reprezintă un moment crucial în dezvoltarea economică a țării noastre. În cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost confirmat faptul că modificările aduse PNRR-ului au fost bine primite și se așteaptă ca în curând Consiliul UE să emită o nouă decizie de punere în aplicare.
Unul dintre cele mai importante elemente adăugate în forma modificată a Planului Național de Redresare și Reziliență este capitolul REPowerEU, cu o alocare de 28,5 miliarde de euro. Acest proiect reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România de a investi în sectorul energiei regenerabile, cu potențialul de a aduce beneficii pe termen lung atât din punct de vedere economic, cât și al sustenabilității mediului înconjurător.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, precizează Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Prin integrarea capitolului REPowerEU în PNRR, România își reafirmă angajamentul de a contribui la atingerea obiectivelor europene în ceea ce privește tranziția către o economie verde și durabilă. Această măsură nu doar că sprijină creșterea economică a țării noastre, ci reprezintă și un pas esențial în direcția combaterii schimbărilor climatice și a protejării resurselor naturale.
De asemenea, în PNRR modificat crește alocarea pentru tranziția verde și măsurile care sprijină obiectivele climatice, 44,1% față de 41% în planul inițial, dar și pentru tranziția digitală, de la 20,5%, la 21,8%.
