Curtea Constituţională a României a emis luni, 7 august, motivarea deciziei prin care a fost retrimisă în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale. Această hotărâre vine în urma declarării unor articole din lege ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, Legea va trebui supusă unei noi dezbateri parlamentare pentru a remedia problemele identificate.
Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei sale, explicând în detaliu raționamentul legal care a dus la retrimiterea Legii de modificare a pensiilor speciale în Parlament. Aceasta a constatat că unele articole create pentru a aduce modificări în sistemul de pensii speciale contravin principiile constituţionale, inclusiv cele referitoare la drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
Rolul Curţii Constiţionale este de a proteja respectarea Constituţiei şi de a asigura că legile adoptate în ţară sunt conforme cu prevederile acesteia.
Judecătorii constituţionali precizează în motivare că statul poate decide să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă, singura condiţie fiind de a respecta principiul nediscriminării.
„Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale. Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie”, se precizează în motivare.
Potrivit CCR, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.
„Legea criticată pune în aplicare cele precizate de Curtea Constituţională, însă, astfel cum arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, baza de impunere nu este clar determinată. Fără a indica interpretările care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observă că aceasta este susceptibilă a fi interpretată în cel puţin patru modalităţi distincte. Caracterul confuz al reglementării este evident şi nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituţie, ceea ce înseamnă că nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii”, motivează instanţa constituţională.
